Craciunuri paralele

Mosii nostri nu sarbatoreau decat unul, noi cunoastem insa cel putin doua. S-ar putea trage concluzia ca ne-am imbogatit, cred insa ca de fapt am pierdut.

In universul crestin, Craciunul este nediluat, Nasterea Domnului se sarbatoreste intelegand-o, apropiindu-ne de ea ca pastorii colindati de ingeri. Apropiindu-ne, in ziua Nasterii suntem cu Hristos in iesle, iar apoi cu El in familie; in familie nu doar trupeste ci mai ales duhovniceste.

Sarbatoarea Nasterii Domnului este sarbatoarea bucuriei care irumpe, a dragostei dumnezeiesti nelimitate, care se revarsa de la Persoana Cuvantului catre noi, persoanele omenesti. De aceea tot ce fac eu ca si crestin de Craciun trebuie sa fac impreuna cu Hristos, caci aceasta este sarbatoarea: ne bucuram ca Cel far’ de’nceput astazi S-a nascut in lumea noastra. Ma bucur, caci Lumina „lumineaza in intuneric, iar intunericul nu a cuprins-o”.

Realitatea este insa ca aceasta petrecere sfanta este acum impletita cu o alta sarbatoare, care se desfasoara in acelasi timp, care seamana la nume cu ceva crestin, dar care are un cu totul alt continut, si care pare a se desfasura intr-un univers paralel.

In acest univers, Hristos nu a inviat. De fapt, nu suntem siguri nici daca s-a nascut. Daca e sa te iei dupa unele cantece traditionale, se pare ca totusi a existat. Ma rog, oricum nu conteaza prea mult.

De pe la 1 decembrie incepe sa se apropie de noi „spiritul craciunului”. Spiridusi verzi, craciunite partial rosii, brad, coronite, vasc. Incet incet ne cuprinde cu totul spiritul craciunului si intram in panica: mai sunt doar cateva zile pana la 25 decembrie. Ne revenim din soc si ne aruncam in magazine, sa luam cele ale craciunului.

De Craciun suntem patrunsi total de spiritul craciunului: bem bine, mancam bine. Sarbatorim, „Merry X-mas”, totul e permis. What a party!

Cu adevarat traim la granita dintre aceste universuri. Si este normal sa fie asa, caci, desi nu mai suntem din lumea aceasta, totusi mai avem a peregrina prin ea inca o perioada. Si in toata aceasta perioada, cred ca avem datoria de a face astfel incat adevaratul Craciun sa nu ramana un univers din ce in ce mai indepartat, ci din ce in ce mai apropiat.

Cu alte cuvinte, haideti sa mai renuntam la „Sarbatori fericite”.

Hristos se naste, mariti-L !

Paul Cocei

Articol publicat pe site-ul crestinortodox.ro.

Lasă un răspuns